Creșterea economică a înregistrat o curbă ascendentă semnificativă la scară globală și este susținută la nivel general. Conform estimării noastre preliminare, PIB-ul mondial a înregistrat o rată de creștere de 3,7% de la primul trimestru la cel de-al doilea. În timp ce economiile dezvoltate au crescut aproximativ cu 2,7%, economiile emergente au înregistrat o rată de creștere de 5,2%. În acest articol, vom pune accentul pe analiza piețelor emergente pe baza indicatorilor economici clasici.

Creștere economică puternică

Creșterea economică reală estimată pe piețele emergente, pentru anul 2017, este de 4,6%, după o creștere de 4,3% în 2016. Anul 2017 va fi, prin urmare, primul an după 2010, când creșterea economică o va depăși pe cea din anul precedent. Bineînțeles, în ceea ce privește țările analizate în mod individual, datele înregistrează variații. Cu +6,8% în China și +7,2% în India, creșterea economică este evident ridicată în aceste două țări. În timp ce, comparativ, creșterea economică a celor doi importanți producători de mărfuri, Brazilia (+0,7%) și Rusia (+1,7), este relativ scăzută, ambele țări par să fi depășit recesiunea. Exemplele negative sunt în principal Africa de Sud (+0,5%) și Arabia Saudită (+0,4%), care stagnează.

Inflație în scădere

Inflația a înregistrat două evoluții importante. În primul rând, inflația a scăzut pe agregate. Pe piețele emergente, prețurile de consum au scăzut de la 3,9% până la 2,5%, din trimestrul IV al anului 2015, până în trimestrul II al anului 2017. Inflația a scăzut în special în țările importante care au avut un nivel anterior ridicat al inflației, cum ar fi Brazilia, India, Rusia și Africa de Sud. În al doilea rând, China a depășit presiunea deflației la care a fost expusă. În China, este mai puțin importantă creșterea constantă, dar joasă a prețurilor de consum, cât este importantă tendința de creștere a prețurilor de producție. Acestea au scăzut, timp de mai mulți ani, până la mijlocul anului 2016. Din acest motiv, deflația a reprezentat un risc considerabil pentru economia globală până foarte recent. Între timp, prețurile de producție din China încep să crească din nou (iulie: 5,5% p.a.). Negativ: inflația crescută în Turcia (9,8% în luna iulie) și creșterea inflației în Mexic (6,4% în iulie).

Reduceri ale ratei dobânzii

Dezvoltarea divergentă a inflației a avut un impact asupra politicilor băncilor centrale. Per ansamblu, ratele dobânzilor la împrumuturi scad în economiile emergente. Mai specific, rata medie a dobânzii la împrumuturi a scăzut de la 5,60% în urmă cu un an, la 5,00%. De asemenea, ratele dobânzilor la împrumuturi au crescut în China din septembrie 2016 până în iunie 2017. Această înăsprire a politicilor monetare a fost însoțită de un cadru de reglementare mai strict în sectorul financiar. Investitorii așteaptă, în prezent, răspunsul la două întrebări importante. În primul rând, cât de mare este efectul de atenuare a creșterii provocat de măsurile de înăsprire din China? Și, în al doilea rând, ce efect va avea asupra piețelor emergente, reducerea previzibilă a lichidităților băncilor centrale în economiile dezvoltate și creșterea ratei dobânzilor din SUA? Ipoteza noastră de lucru este că băncile centrale vor rămâne prudente în acțiunile lor. Acest lucru este susținut de discursurile membrilor băncilor centrale, discursuri care sunt folosite pentru a pregăti participanții din piață pentru schimbări marginale (“orientare spre viitor”).

Doar deficite bugetare puțin crescute

Deficitele publice anuale sunt, în medie, prea mari (deficit bugetar mediu 2017: 4,4%). Prin urmare, datoria guvernamentală a fost pe trend ascendent (2007: 36% în termeni de PIB, 2017: 49%). Acestea fiind spuse, nivelul datoriei este încă, comparativ, relativ scăzut (economii dezvoltate: 106%). Țările care se află sub o atentă analiză din cauza deficitelor bugetare ridicate sunt Brazilia (9,1%), India (6,4%), Argentina (6,1%) și Arabia Saudită (9,4%).

Încetinirea ritmului de creștere a creditelor s-a încheiat

Există trei motive principale pentru slăbirea creșterii economice pe piețele emergente, începând cu anul 2010 (7,4%) până în 2016 (4,1%) și pentru accelerarea ulterioară, elemente care, bineînțeles, sunt legate unul de celălalt. Am abordat deja primul motiv, și anume scăderea inflației prețurilor de producție în China, în anii 2011 spre 2016. În plus, prețurile materiilor prime au scăzut semnificativ începând cu 2011 până la începutul anului 2016. Stabilizarea care a urmat a ajutat țările producătoare de mărfuri, Brazilia și, în special, Rusia, să iasă din recesiune. În cele din urmă, creșterea creditelor pe piețele emergente (fără a lua în calcul China) a scăzut deja, de la aproximativ 20% pe an în 2011, la 7% în prezent. Anul acesta, semnele de stabilizare au devenit mai puternice, which puts paid to a crucial growth damper.

Accentul pe dezvoltare ar trebuie sa vizeze, de aici încolo, China: Fondul Monetar Internațional a avertizat împotriva continuării creșterii puternice a creditelor, într-un raport recent. Volumul total al creditelor (guvern, sectorul corporatist și gospodăriile) a fost de 242% din PIB-ul anul trecut și ar putea crește până la aproape 300% până în 2022. De fapt, riscul hard landing  în China constituie un risc structural important pentru economia globală.

Mediu financiar favorabil

Mediul financiar este favorabil: ratele dobânzilor, spread-urile (obligațiunile guvernamentale și corporative) și volatilitatea sunt scăzute, iar prețurile acțiunilor sunt în creștere. În medie, monedele piețelor emergente au urmat evoluția performanței prețurilor materiilor prime. Slăbirea față de dolarul american din 2011 până la începutul anului 2016 a fost urmată de stabilizare și de o revenire. Acesta este un alt motiv pentru care riscul de credit al obligațiunilor denominate în dolari americani a scăzut. N.B. the investors are already long, adică poziționarea lor este orientată spre un mediu favorabil.

Grad mai ridicat de competitivitate

Rata reală de schimb (sau cursul real efectiv de schimb, REER) este un indicator important al competitivității unei țări. Aceasta are două componente importante. Cursul de schimb nominal efectiv leagă o monedă specifică unui coș cu ponderi comerciale format din alte monede, înainte de a ajusta cursul de schimb efectiv pentru diferențele de inflație. O creștere a REER într-o țară înseamnă, prin urmare, un declin al competitivității externe, deoarece respectiva țară trece printr-o apreciere a monedei sau o creștere mai accentuată a inflației, în comparație cu țările reprezentate în coșul valutar. Produsele din această țară devin mai scumpe. Exact acest lucru s-a întâmplat, în medie, în economiile emergente din 2004 până în 2015. Deși inițial a fost absorbit de creșterea prețurilor materiilor prime, scăderea prețurilor materiilor prime (primul val: 2008, al doilea val: 2011) set in prior to the decline of the real effective exchange rates (beginning of 2015). Această situație a pus presiune asupra creșterii economice. Între timp, prețurile materiilor prime și REER s-au stabilizat. Mai exact, cursul de schimb nominal efectiv este în prezent cu 7% sub nivelul maxim al anului 2015, cursul de schimb real efectiv fiind încă la un semnificativ 5%. Pe scurt: competitivitatea piețelor emergente a crescut. În ceea ce privește perspectivele, unul dintre scenariile de risc include o altă scădere a prețurilor materiilor prime.

Dezechilibrele externe au scăzut

Pe parcursul fazei de slăbire a creșterii economice și de scădere a prețurilor materiilor prime, țările cu dezechilibre externe (excedent de cont curent ridicat în China, Rusia și Arabia Saudită, deficite de cont curent ridicate în Brazilia, India și Turcia)  au trecut printr-o ajustare. Atât excedentele, cât și deficitele au scăzut semnificativ. Cu toate acestea, la minus 4,7% (estimat în 2017) din PIB, deficitul contului curent în Turcia este încă ridicat.

Îmbunătățiri cu câteva disfuncționalități

Analiza piețelor emergente pe baza celor opt indicatori, inflația, ratele dobânzilor cheie, politica fiscală, creșterea creditelor, mediul financiar, competitivitatea și dezechilibrele externe arată o îmbunătățire clară în unele părți. Cu toate acestea, riscurile rămân valabile. Fiecare dintre cei opt indicatori prezintă disfuncționalități. În plus, țări despre care nu am discutat aici, au de asemenea probleme (de exemplu, Venezuela). În plus, există mai mult decât cei opt indicatori descriși mai sus (de exemplu, posibile conflicte comerciale, conflicte geopolitice).

Autor: Gerhard Winzer

Despre autor: Gerhard Winzer lucrează pentru Erste Asset Management din 2008.
Este licențiat în economie și afaceri la Universitatea din Viena, cu specializare pe piețele financiare.