Consiliul Băncii Centrale Europene a luat o decizie cu totul neașteptată la reuniunea de politică monetară din 26 octombrie. Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunțat că va reduce politica monetară extrem de favorabilă în viitorul apropiat, adoptând în același timp o poziție foarte prudentă cu privire la acest proces.

Drept urmare, moneda euro s-a depreciat în raport cu dolarul american, prețurile acțiunilor au crescut iar randamentul titlurilor de stat germane și riscul de incapacitate de plată au scăzut.

Reducerea programului de achiziție de obligațiuni guvernamentale

Cea mai importantă măsură este reducerea programului de achiziție a titlurilor de stat. Până la finalul anului 2017, volumul lunar va rămâne la 60 de miliarde de euro. Începând cu luna ianuarie 2018, acesta va fi înjumătățit la 30 de miliarde de euro și va continua până în septembrie 2018.

Optimism față de dezvoltarea economică

Contextul acestei măsuri este optimismul din ce în ce mai mare al BCE în ceea ce privește o creștere treptată a inflației în raport cu obiectivul băncii centrale, cu puțin sub 2% pe termen mediu. Au fost citate trei motive: 1) creșterea economică în zona euro este solidă și în linii mari; 2) inflația de bază a înregistrat deja o ușoară creștere (1,1% în septembrie); și 3) politica monetară este eficientă prin scăderea ratelor dobânzilor la credite.

Precauție în fața acestui proiect

Cu toate acestea, creșterea economică nu a ajuns să se auto-susțină, iar presiunea inflației este scăzută. Prin urmare, este necesar un grad ridicat de sprijin monetar.

Suport monetar permanent

Orientarea spre viitor și anume orientarea așteptărilor participanților la piață este un instrument important folosit de banca centrală. În declarația de presă par să se aplice trei reguli: 1) nivel de susținere, 2) reducerea este treptată, 3) programul nu se va încheia brusc.

Bilanțul contabil al BCE a crescut deja la 4.400 de miliarde de euro. În septembrie 2014, era încă la 2.000 de miliarde de euro. Volumul lichidității pe care BCE îl furnizează sistemului este, prin urmare, masiv.

Programul de cumpărare a obligațiunilor va fi prelungit până în septembrie 2018, deși într-o formă redusă. Dacă este necesar, va fi prelungit din nou sau chiar extins. Obligațiunile expirate vor fi reinvestite și după încheierea programului de cumpărare a obligațiunilor atâta timp cât este necesar.

După ce programul de cumpărare a obligațiunilor se va fi încheiat, ratele-cheie de creditare vor rămâne la nivelul foarte scăzut din prezent. Acest lucru anulează oricare așteptări privind majorarea ratelor dobânzilor cheie în 2018. O creștere inițială este acum mai probabilă, pentru sfârșitul anului 2019.

Concluzie

Creșterea economică în zona euro este puternică și robustă, însă nu este auto-susținută. În același timp, inflația este prea scăzută. Aceasta necesită o reducere moderată a politicii monetare foarte expansive. Pe termen scurt, acest mediu este pozitiv pentru clasele de active riscante, cum ar fi acțiunile. Chiar și pentru obligațiunile garantate de credit, cum ar fi obligațiunile guvernamentale germane, mediul nu este deosebit de dezavantajos. Prima de risc pentru deținerea obligațiunilor cu durată lungă, spre deosebire de scadența scurtă (prima pe termen), ar putea crește ca urmare a expirării programului de cumpărare a obligațiunilor, însă perspectivele pentru ratele scăzute de creditare (foarte) scăzute sunt susținute de variabilele scenariul în vigoare.

Din păcate și paradoxal, susceptibilitatea la scăderi de preț (sau la riscul de scădere a prețurilor) este mai mare:

1. O economie supraîncălzită ar putea determina inflația să înregistreze o creștere neașteptat de substanțială. Acest lucru ar forța BCE să nu ia doar piciorul de pe accelerație, ci, din contră, să lovească frânele.
2. Abordarea investițională TINA (“Nu există nicio alternativă”) pentru clasele de active riscante ar putea determina o creștere dincolo de potențialul pieței financiare.

Autor: Gerhard Winzer lucrează pentru Erste Asset Management din 2008.

Despre autor: Este licențiat în economie și afaceri la Universitatea din Viena, cu specializare pe piețele financiare.