Impactul ecologic devastator al monedei Bitcoin - Romania Investeste

Impactul ecologic devastator al monedei Bitcoin

Impactul ecologic devastator al monedei Bitcoin

Rețeaua monedei Bitcoin consumă deja mai multă energie electrică decât statul Peru sau Hong Kong și aproape jumătate din cantitatea de energie consumată de Austria. Această evoluție este evident contrară obiectivului Acordului de la Paris privind schimbările climatice: limitarea încălzirii globale sub  2 grade Celsius.

Valoarea de piață a monedelor Bitcoin este azi mai mare decât a tuturor lirelor sterline sau francilor elvețieni în circulație, bancnote și monede. Moneda digitală bazată pe tehnologia blockchain nu este controlată nici de băncile centrale, nici de alte autorități financiare și câștigă din ce în ce mai mulți adepți; numărul de utilizatori, tranzacțiile și capitalizarea monedei Bitcoin au crescut rapid de la lansarea monedei în 2009. De la prima tranzacție din 2010, prețui Bitcoin s-a majorat, în medie, de 10 ori pe an. În 2017, creșterea a fost peste media pe termen lung. Volatilitatea este și ea ridicată; de exemplu, în acest moment, prețul este în scădere accentuată. Posibilitatea de a utiliza Bitcoin ca valută, mijloc de plată și mijloc de stocare a valorii este limitată din diverse motive, inclusiv din cauza volatilității extreme a prețului. Având în vedere aspectele de mediu și de guvernanță (suspiciunile de spălare de bani), dezbaterea publică asupra monedei Bitcoin este absolut necesară.

215 kWh pentru o singură tranzacție Bitcoin

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, principala problemă este reprezentată de lipsa de eficiență energetică a minatului de monede. Anul trecut, de exemplu, 130 de milioane de tranzacții au necesitat 29 TWh de energie, respectiv 215 kWh pe tranzacție. Bineînțeles, 90% din energie a fost consumată pentru minarea de noi monede, în timp ce 10% din energie a fost necesară pentru validarea tranzacțiilor. Creșterea semnificativă de preț din 2017 a condus la accelerarea activității de minare și la creșterea continuă a capacității serverelor.

Având în vedere că soft-ul facilitează, în medie, producerea unui nou bloc la fiecare zece minute, nivelul de complexitate a crescut semnificativ, la fel și consumul de energie. Din acest motiv, doar țările cu prețuri scăzute la energie electrică și temperaturi exterioare scăzute sunt atractive pentru minat: țările din Europa de nord, Canada și China. Conform unui studiu realizat de Hileman & Rauchs, 58% din cele mai mari asocieri de resurse pentru minat Bitcoin (mining pools) se află în China. Islanda oferă și ea un mediu atractiv și este țara în care funcționează cea mai mare companie de minat criptomonedă din lume, Genesis Mining (conform datelor furnizate de companie).

Energia consumată pentru o singură tranzacție (inclusiv pentru minatul de noi monede) este aproximativ egală cu energia consumată într-o săptămână de o familie din Statele Unite.  În cazul în care consumul evoluează în același ritm cu prețul, în câțiva ani, consumul de energie pentru minarea de Bitcoin va fi egal cu al unor țări precum Olanda sau Elveția. Conform calculelor efectuate de Digiconomist pe baza datelor puse la dispoziție de AIE (Agenția Internațională pentru Energie), întreaga rețea Bitcoin consumă deja mai mult curent decât țări precum Irak, Peru sau Hong Kong și aproximativ jumătate din consumul Austriei.

Această evoluție este evident contrară obiectivului Acordului de la Paris privind schimbările climatice: limitarea încălzirii globale sub  2 grade Celsius. Mai mult, în China, sursa principală pentru generarea de energie este în continuare cărbunele (60%). Fermele de minat Bitcoin (server farms) din regiunea Xinjiang, Mongolia interioară și nord-estul Chinei – provincia Heilongjiang – depind de resursele de cărbune (sursa: Hileman & Rauchs).

Consumul de energie în rețeaua Bitcoin prin comparație cu anumite țări

Sursa: Digiconomist

Blockchain 2.0

Pe lângă proof of work (dovada de lucru), există și alte mecanisme de minare. Ethereum, a doua criptomonedă după Bitcoin în funcție de capitalizarea de piață, se bazează pe proof of stake (dovada de miză). În acest caz, numărul de fise deținut de un miner va determina probabilitatea de a fi selectat pentru minarea următorului bloc. Cu cât miza utilizatorului este mai mare, cu atât probabilitatea de a fi selectat crește (un bloc la 12 secunde în loc de un bloc la 10 minute).

Generațiile mai noi de tehnologie blockchain și versiunile acestora renunță complet la minat. De exemplu, moneda digitală IOTA (Internet of Things / Tangle) necesită mai puține resurse pentru procesarea tranzacțiilor datorită rețelei Tangle. Principala diferență față de Bitcoin este folosirea unei forme mai evoluate de tehnologie blockchain denumită DAG (Directed Acrylic Graph). Expansiunea sistemului este posibilă în multiple direcții, iar minerii nu mai sunt necesari pentru a valida tranzacțiile. Astfel, calculatoarele din mașini sau din telefoane pot fi și ele folosite pentru a procesa tranzacții.

Utilizarea rețelei Tangle pentru dispozitivele de tip IOT în locul sistemului binar va conduce la o putere mai mare de calcul.

Lipsa de reglementare și protecția consumatorului

Lipsa de reglementare reprezintă una din principalele critici la adresa criptomonedelor, pe lângă fluctuația exagerată a prețurilor. Consumatorii nu sunt protejați, așa cum se întâmplă în cazul MIFID II. Această situație este posibil să se schimbe în viitorul apropiat (sursa: Spiegel).

„În ceea ce privește crypto valutele, precum Bitcoin, trebuie să tratăm lucrurile cu multă seriozitate, mai ales din cauza faptului că acestea pot fi folosite în scopuri infracționale,” a declarat Premierul Marii Britanii Theresa May (sursa: CNN). În zone de interes maxim precum China și Coreea de sud, autoritățile au luat măsuri împotriva platformelor de tranzacționare și au redus activitatea de minare.

Autoritatea de supraveghere financiară din China a criticat caracterul speculativ al monedelor precum și lipsa de reglementare care facilitează activitățile de spălare de bani și evaziunea fiscală. O nouă Directivă UE de prevenire și combatere a spălării banilor va interzice investitorilor să rămână anonimi în momentul în care schimbă monedă digitală în monedă emisă de băncile centrale, iar în Austria, Autoritatea de Supraveghere a Piețelor Financiare (FMA) s-a declarat în favoarea impunerii unui prospect de emisiune obligatoriu în cazul Ofertelor inițiale de monede (ICO), în mod similar Ofertelor publice inițiale (IPO) tradiționale, precum și a unor obligații de raportare transparente (sursa: fondsprofessionell).

Consum mediu rețea Bitcoin versus rețea VISA

Sursa:Digiconomist

Bitcoin nu este o monedă sustenabilă

Graficul de mai sus demonstrează că moneda Bitcoin este inacceptabilă din punct de vedere al sustenabilității. Investițiile în Bitcoin (și în orice alte criptomonede, în acest moment) sunt excluse din sfera investițiilor sustenabile din portofoliul Erste Asset Management, din cauza consumului enorm de energie, a lipsei de reglementare și a problemelor de guvernanță cum ar fi suspiciunile de spălare de bani. Totuși, tehnologia blockchain și evoluțiile tehnologice recente creează noi oportunități care necesită analiză aprofundată (din punct de vedere al transparenței, securității datelor și accesului la informații).

Surse: Bloomberg, Digiconomist, JBS, Motherboard Vice, Financial Times

Autor: Stefanie Schock, echipa de investiții sustenabile, Erste Asset Management

Despre autor: Stefanie Schock este inginer specializat în managementul mediului și bioresurselor. Face parte din echipa pentru investiții sustenabile a Erste Asset Management din 2016. Anterior, Stefanie Schock a activat în domeniul „Finanțare sustenabilă” în cadrul WWF Austria.

TOP